Fosta primăriţă UDMR, judecată pentru 858 de şpăgi, a fost achitată pe motiv că faptele nu există

Fosta primăriţă UDMR, judecată pentru 858 de şpăgi, a fost achitată pe motiv că faptele nu există

Fosta primăriţă UDMR a comunei Sălacea, Porsztner Sarolta, judecată pentru 858 de infracţiuni de luare de mită, a fost achitată definitiv, vineri, la Curtea de Apel Oradea, unde instanţa a constatat că faptele care i se impută nu există.. Aceeaşi soluţie a fost pronunţată şi în cazul complicelui femeii, casierul Primăriei, Sándor Jószef Endre.

Porsztner Sarolta şi Sandor Jószef Endre au fost trimişi în judecată în vara anului 2017 de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, care îi imputau femeii că a acceptat să le acorde subalternilor din Primărie sporuri, cu condiţia ca fiecare să îi plătească lunar 10% din sumă, adică 25-30 de lei pe persoană, banii fiind strânşi de la angajaţi de casier care, apoi, îi înmâna sumele primite,informează ebihoreanul.ro

În rechizitoriu se arată că „afacerile” lui Porsztner, edil al comunei Sălacea în perioada 2004 – 2012, ar fi început în 2006, când în baza unor modificări legislative, funcţionarii puteau obţine un spor de 30% din salariul de bază, adică aproximativ 350 lei de persoană. Era vorba despre aşa-zisele „drepturi speciale” acordate la vremea respectivă tuturor funcţionarilor publici ca sporuri de fidelitate, pentru sănătate în muncă ori pentru ţinută, în completarea salariilor de bază modeste, ce variau între 700 şi 1.000 lei.

Sporurile se puteau acorda, însă, numai în baza unor hotărâri de consiliu iniţiate de primar. Interpelată de funcţionari, Porsztner le-a acceptat solicitarea, dar nu pe gratis. Femeia voia la rându-i, o „majorare salarială”, pe care însă nu o putea obţine legal. „Le-a transmis funcţionarilor Primăriei că din sporurile pe care urmau să le primească, fiecare să îi dea şi ei o sumă de bani cuprinsă între 25-30 lei. Cu toţii au fost de acord”, se precizează în actul de acuzare.

La propunerea primăriţei, Consiliul Local a şi aprobat acordarea sporurilor, iar pe 30 mai 2006, printr-un act adiţional la contractul colectiv de muncă, angajaţii obţineau dreptul de a beneficia de „un spor special pentru menţinerea sănătăţii şi securităţii muncii, în cuantum de 350 lei”. Din luna următoare, în fiecare zi de salariu, din acest supliment, funcţionarii i-au plătit primăriţei aproape 10%, adică sume cuprinse între 25-30 lei. Banii erau strânşi într-un plic chiar de casierul Primăriei, Sándor Jószef Endre, care i-l preda apoi lui Porsztner.

Chestionaţi de procurori, majoritatea funcţionarilor au recunoscut că plăteau şpăgile lunare, confirmând totodată că banii erau „recompensă” pentru că şefa, la rându-i, le-a dat sporul la salarii. „Din declaraţiile martorilor audiaţi, angajaţi ai Primăriei Sălacea, rezultă că a existat o înţelegere verbală între aceştia şi primar”, arată rechizitoriul.

Totul a durat până în octombrie 2011, când auditorii Camerei de Conturi Bihor au stabilit că sporurile cu pricina fuseseră, de fapt, nelegale, iar angajaţii nu le-au mai primit, fiind obligaţi chiar să le returneze, datoriile fiind şterse, însă, ulterior, de o amnestie fiscală. 

Pentru Porsztner, atâta cât a durat, afacerea a fost bănoasă: procurorii au calculat că în perioada iulie 2006 – octombrie 2011 primăriţa a încasat 858 şpăgi, în valoare totală de aproximativ 25.000 lei, motiv pentru care a fost trimisă în judecată pentru luare de mită în formă continuată. Casierul Sándor Jószef Endre a fost acuzat de complicitate la luare de mită în formă continuată.

În decizia Curţii nu se poate dovedi cert că fosta primăriţă a pretins bani funcţionarilor, iar „temerile şi prejudecăţile, manifestate de unii martori, în sensul că dacă nu remiteau sumele de bani primarului li se putea rezilia contractul de muncă sau ar fi fost supuşi unor şicanări din partea inculpatei, nu sunt suficiente pentru realizarea dezideratului dincolo de orice îndoială rezonabilă”.

Judecătorii au arătat şi că cele 858 de şpăgi încasate de ex-primăriţa din Sălacea nu pot fi încadrate ca fiind penale. O parte din angajaţi au susţinut că au dat banii „din solidaritate” pentru primăriţă, alţi angajaţi pentru că „aşa se procedează”.

Prin urmare, instanţa a constatat faptele imputate… nu există. „Acţiunea poate fi calificată ca fiind imorală, incorectă și contrară competenţelor pe care trebuie să le dețină o persoană care se afla la conducerea unei comunități. Comportamentul social și de lider al comunității ar trebui să constituie un model de urmat pentru urbe și exemplul personal este cel mai lesne de urmat”, au mai arătat judecătorii. 

Verdictul Curţii de Apel Oradea este definitiv.

JUSTITIE POLITICA SOCIAL ULTIMELE STIRI