„Potrivit ministrului Sănătății, medicii au raportat pe aplicația Alerte MS 26.106 de mii de decese Covid, din care 227 de cazuri cu diagnostic principal Covid-19 identificat și 25.875 cu diagnostic secundar Covid-19. Referitor la cele 25.875 de decese, situația se prezintă astfel – 19.698 de decese au diagonostic secundar cu codul U071 (deces confirmat Covid) și 6.181 cu codul U072 (deces suspect Covid).”Deci 25.875 au fost morți cu Covid și doar 227 de Covid, respectiv 0,0004% din totalul numărului de infectați, atrage atenția Mioc.
Tabel aici:
„O altă observație este aceea că, în totalul deceselor având drept diagnostic secundar COVID – U. 07 .1 (19.698 decese ), s-a constatat o mare variabilitate a diagnosticului principal. Astfel, unele dintre diagnosticele codificate ca principale erau diagnostice acute care, conform OMS, nu pot fi asociate bolii COVID ( ex. IMA – Infarctul miocardic acut, ulcer gastric acut, hernii, fracturi, traumatisme etc).”, relevă Raportul dat publicității joi dar insuficient comentat în privința adevărurilor pe care le conține.
Tabel aici:
Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, l-a ascultat pe premierul Florin Cîțu și a publicat raportul privind decesele COVID 19, a transmis Q Magazine.
„Sursa oficiala de clasificare a deceselor – certificatul medical constatator – indică o corespondență convenabilă între decesele confirmate COVID raportate la INS și respectiv cele raportate în Corona forms (96% ). Decesele raportate în alerte.ms.ro sunt cu 13% mai numeroase decât cele din INS. Abaterile pe luni calendaristice sunt în general mai mari decât abaterea anuală și acest fapt se explică, probabil, prin evoluția pandemiei (abateri mai mari în luni de vârf epidemic), prin dinamica evoluției conceptelor legate de raportare, a codificării și a fenomenelor tardive (înregistrărilor întârziate ).
De asemenea, în raport se arată că în anul 2020 s-au înregistrat la nivel național 16.792 decese cu diagnostic principal COVID 19 cu virus identificat și 234 de cazuri cu diagnostic principal COVID 19 cu virus neidentificat. S-au mai înregistrat 3590 de decese de alte cauze, la care s-a asociat și un diagnostic secundar COVID 19 cu virus identificat și 281 de cazuri cu diagnostic secundar COVID 19 cu virus neidentificat.
În raport se mai arată că pentru anul 2020 s-a raportat un număr de 26,106 decese dintre care doar 227 aveau diagnostic principal COVID 19.
„Din datele raportate de spitale către INSP – Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate Publică, conform prevederilor Ordinului nr. 1782/2006, pentru anul calendaristic 2020 s-au raportat un număr de 26.106 decese, dintre care 227 decese cu diagnostic principal COVID-19 (1 %) și respectiv 25875 decese cu diagnostic secundar de COVID (99%).
Raportările au provenit de la 284 spitale.
Dintre decesele cu diagnostic principal de COVID, 225 sunt raportate de Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș și 2 de Spitalul Colentina București. De asemenea, un singur deces are codul U07.2 (deces suspect de COVID), restul având codul U07.l (confirmat COVID).
Referitor la cele 25.879 decesele cu diagnostic secundar de COVID, situația se prezintă astfel: 19.698 decese (76%) au diagnostic secundar cu codul U07.1 (deces confirmat COVID).
6181 decese (24%) au diagnostic secundar U07.2 (deces suspect COVID).”, se arată în raport.
În aceeași perioadă pe platforma Corona forms au fost înregistrate cu 2828 decese mai puțin decât pe alert ms.ro.
„Pentru aceeași perioadă, în sistemul de supraveghere (Corona forms) s-au înregistrat 16.120 decese (în anul calendaristic 2020), iar în alerte.ms.ro. s-au înregistrat 18.948 decese.
Remarcăm numărul extrem de redus de decese intra-spitalicești având drept diagnostic principal COVID-19 – 227 decese pentru anul 2020. Aceasta situație relevă faptul ca la nivelul tuturor unităților spitalicești, codificarea diagnosticului la extemare (principal și secundar) pentru raportarea DRG, cel puțin pentru externații decedați, reflectă într-o măsură redusă situația reală a decesului de COVID.
În opinia noastră, ar fi firesc ca diagnosticul la externare pentru pacientul decedat să fie concordant cu diagnosticul din certificatul constatator al decesului (punctul Ic,d) și cu diagnosticul din sistemul de supraveghere în cazul COVID,scrie ActiveNews
O altă observație este aceea că, în totalul deceselor având drept diagnostic secundar COVID – U. 07 .1 (19.698 decese ), s-a constatat o mare variabilitate a diagnosticului principal. Astfel, unele dintre diagnosticele codificate ca principale erau diagnostice acute care, conform OMS, nu pot fi asociate bolii COVID ( ex. IMA, ulcer gastric acut, hernii, fracturi, traumatisme etc).”, relevă raportul.
Potrivit documentului publicat, diferențele au devenit evidente din octombrie 2020, suprapunându-se presiunii generate de agravarea situației epidemiologice.
„Un export din cele două baze de date a relevat că până la data de 31 martie 2021 s-au înregistrat 31.132 decese în alerte.ms.ro și respectiv 23.931 decese în Corona-forms. Se constată că diferențele devin tot mai evidente începând cu luna octombrie 2020, ceea ce poate fi asociat modificărilor succesive solicitate în platforma alerte.ms.ro în sensul creșterii complexității sau nivelului de detaliu pentru solicitările de raportare. Acest fapt s-a suprapus presiunii generate de agravarea situației epidemiologice”, se scrie în document.
Conform răspunsurilor primite de la Direcțiile de sănătate publică, multe dintre spitale „nu raportează” toate decesele COVID la DSP. Din analiza răspunsurilor transmise de DSP-uri, s-au primit raportări pentru „mai puțin de jumătate dintre decesele raportate în alerte.ms.ro”, relevă raportul citat.
„Unele DSP suspicionează că unele dintre spitale raportează decese de toate cauzele în alerte.ms.ro. Tot DSP semnalizează întârzieri în raportarea deceselor (uneori de până la două luni). Unele spitale recunosc neraportarea la DSP din diverse cauze. Unele spitale nu recunosc propria cifră a deceselor lunare raportată în alerte.ms.ro. Organizarea raportării deceselor variază de la spital la spital”, se mai explică în raport.
Platforma alerte.ms.ro a avut, „în înțelegerea comisiei, mai curând rolul de a fi un instrument” pentru managementul operațional (distribuire de materiale și echipamente, identificare rapidă nevoi de resurse/resurse pentru pacienți în stare gravă) decât un rol de sistem informațional pentru colectarea și analiza deceselor, relevă documentul.
Comisia atrage atenția că dubla raportare, pe principii diferite, atrage după sine „confuzii, implică eforturi adiționale” de validare a datelor și „consum de resurse”, se mai arată în Raport.